Singura.

Avea ciocolata calda intr-o mana iar tigara in cealalta. Caldura redata de patura ce o invelea ii lua putin din suparare. Statea singura, de doua zile, asteptand sa apara el. Parca si acum isi aduce aminte cum era inainte, cand, din senin, cineva batea la usa. Deschidea usor si il vedea pe el, il lua in brate si il saruta. Acum, parca aude si linistea facuta de singuratatea ei. Ii este dor de el, poate chiar prea mult. Pentru prima oara in viata ei, iubeste un barbat, un barbat pentru care ar face orice dar el... el nimic. El nu face nimic. Se intreaba ce sa faca pentru a-l aduce inapoi pentru ea, dar, gandindu-se mai bine, isi da seama ca nu are ce sa faca, ca de el depinde totul, relatia lor sta in mainile lui. Ii este frica poate pentru ca stie, ca el fiind indiferent, nu va face nimic pentru relatie si ca il va pierde...

Prin fereastra camerei ei, razele lunii ii alintau pielea fina, uda din cauza lacrimilor varsate pentru el. Ea il iubeste, ii este aproape, ii arata sentimentele dar el, rece, inchide ochii si se intinde pe patul ei. Nu se mai putea opri din plans, ea... nu stia ce sa faca, sa il tina langa ea, sau sa ii dea drumul, sa il lase pentru lume. A stat pe ganduri, cand l-a privit in ochi, teama de a-l pierde crescu. Nu a vrut sa il lase, prefera sa sufere si sa stea cu el, decat sa se isi imagineze viata fara el.

O dimineata...

Dimineata incepuse minunat. Razele soarelui luminand camera si trupurile lor goale, inca obosite. El se ridica furandu-i un sarut ei si se indrepta spre bucatarie, pentru cafeaua si tigara mult asteptata. Dupa cateva momente, apare si ea in halatul ei roz. Se aseza langa el, apucandu-i spatele cu o mana, iar in cealalta tinand tigara. El o saruta in graba ridicandu-se pentru o noua zi de munca. Ea, ramasa acolo in bucatarie singura, isi aducea aminte de clipele petrecute cu el din seara antecedenta, dorindu-si sa nu se fi terminat niciodata...

O noua iubire..

Ochii tai, vocea ta, felul in care te misti.. Esti nou in viata ei. Este cuprinsa de noi sentimente, de noi emotii, nesimtite de ea pana acum. Este pierduta in tine, sentimentele amplificandu-se usor, usor. Te uiti la ea cu mirare, cand te priveste fara sa te asculte. Ii pui pana pe dupa gat si simte cum curge fericirea in ea, ceva nou in viata ei, o noua iubire.

Simplu.

Cum ar fi lumea fara pic de culoare? Nu cred ca ar exista frumusete, intelegere si nici iubire. Culorile sunt un important motiv pentru care noi traim in circumstante diferite. Cum am deosebi unele lucruri daca nu ar avea culoare? Cum am trai oare? Este foarte simplu sa zicem ca nu este mare diferenta fara culori dar daca privim problema si din interior si din exterior cu atentie, ne-am da seama ca nu suntem nimic, nu ne deosebim cu nimic unii de altii. Culorile sunt o parte din viata!

Atat am avut de aratat. Face referire la starea mea, ce sa mai spun.

Too late!

Plangi. Speri ca intr-o zi sa revina totul la normal dar nu vine. Nu mai ai nicio sansa sa fi fericit! Ai pierdut orice speranta de viitor alaturi de ea. Nu vrea sa te mai vada, nu vrea sa mai verse macar O LACRIMA pentru tine. A vrut sa iti daruiasca tot iar tu ai intors spatele, spunand ca nu sti ce vrei. A venit si ziua ei sa rada, sa fie fericita iar tu tot acolo stai, unde ai vazut-o prima oara, si te uiti cu ochi mari la ea, gandindu-te ca puteai, de regula, sa razi si astazi alaturi de ea.

Meriti!